Mii de persoane au asistat, sâmbătă, la Mănăstirea Putna, la Liturghia oficiată de PS Ambrozie, episcopul de Giurgiu, împreună cu mai mulți episcopi din Ucraina și Republica Moldova, dar și cu un sobor de peste 50 de preoți, transmite corespondentul MEDIAFAX.
În cuvântul său, PS Ambrozie a criticat aprobarea construirii unei mari moschei în București, dar și prevederi din legea 217/2015, privind interzicerea cultului persoanelor vinovate de genocid.
„E o mare povară să duci neamul pe umerii tăi, spunea părintele Iustin Pârvu. Pe unii îi lasă genunchii”, a spus PS Ambrozie, care a adăugat că unii s-au operat la genunchi.
„Bine ar fi să nu ne lase mintea, cugetul nostru românesc. Nu se poate construi moschee în țara voievozilor”, a continuat el.
El a arătat că există moschee în Parcul Carol, că este o foarte frumoasă moschee în Constanța, există Consiliul Consultativ al Cultelor la care, prin rotație, fiecare cult recunoscut preia președinția.
Totodată, PS Ambrozie a spus că „nu se poate să se scoată legi noaptea împotriva propriului popor”.
„Nu se poate să condamni intelectualitatea românească care a pătimit atât de mult și despre care Petre Țuțea spunea că nu poate descrie atrocitățile petrecute în temnițele și închisorile românești pentru reeducare. (…) Nu putem să repetăm istoria pentru niște epigoni”, a spus PS Ambrozie.
Ierarhul s-a întrebat cine condamnă astăzi Gulagul, deportările de orice fel, cele din îndepărtata Siberie, „unde copiii se jucau cu craniile părinților morți”, sau deportările din Bărăgan.
La slujba oficiată la Mănăstirea Putna au participat și comisarul european Corina Crețu, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, senatorii PSD de Suceava Ovidiu Donțu și Neculai Bereanu, dar și secretarul general al PNL, senatorul de Suceava Gheorghe Flutur și vicepreședintele PNL pentru regiunea nord-est, deputatul de Suceava Ioan Bălan.
Mănăstirea Putna, ctitorită de Ștefan cel Mare, care este înmormântat aici, are ca hram istoric Adormirea Maicii Domnului, iar din anul 2010, prin decizia PF Daniel, Patriarhul BOR, s-a decis ca al doilea hram al mănăstirii să fie în 2 iulie, când este pomenit Ștefan cel Mare, trecut în rândul sfinților în anul 1992.
Muftiatul Cultului Musulman din România a primit în concesiune, pe o durată de 49 de ani, un teren de 11.295 de metri pătrați situat pe bulevardul Expoziției nr. 22-30, Sector 1, pentru construcția unei moschei, protocolul fiind semnat la sfârșitul lunii iulie.
Terenul de peste 11.000 de metri pătrați, de lângă Romexpo, cu o valoare estimată la patru milioane de euro, pentru construirea unei moschei cu o capacitate de 2.000 de persoane, a fost dat în concesiune Muftiatului Musulman Cultural la sfârșitul lunii mai, prin hotărâre de Guvern. Singura condiție pe care a impus-o Guvernul a fost ca lucrările de construcție a moscheii să înceapă în trei ani.
Patriarhia Română a fost informată încă din 2005 despre construirea în România a unui lăcaș de cult pentru comunitatea musulmană și nu are nimic împotriva ridicării moscheii, dar așteaptă să primească un teren în Istanbul, unde să fie construit un centru de pelerinaj, cu capelă.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, declara că trebuie respectat principiul reciprocității și Biserica Ortodoxă Română să primească un teren în Istanbul, în condiții similare celor în care a fost acordat terenul din București pentru comunitatea musulmană.
„Încă din 2005, Patriarhia Română a fost informată de către autorități în legătură cu construirea, în România, a unui lăcaș de cult pentru comunitatea musulmană. Patriarhia Română a spus, încă de atunci, că nu are nimic împotrivă pentru construirea lăcașului de cult, dar că trebuie respectat principiul reciprocității, respectiv să primească un teren în Istanbul, în condiții similare”, spunea părintele Constantin Stoica.
La sfârșitul lunii iulie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea 217/2015, inițiată de Crin Antonescu, George Scutaru și Andrei Gerea, care completează și modifică Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. Printre noutățile introduse de lege era referirea la legionari, dar și cea privind persoanele condamnate pentru genocid.